P001–P148) — Biblioteca Academiei Române (București), Federația Comunităților Evreiești din România (CIMEC), Museo del Fin del Mundo (Ushuaia), Archivo General de la Nación (Buenos Aires), Biblioteca Nacional de España, Latin American Library (Tulane University), Dominique Frischer (Le Moïse des Amériques, P148), Matz & Léonard Chemineau (Julio Popper — Le Dernier Roi de Terre de Feu, P147), Anne Chapman (P143) și E. Lucas Bridges (P144).
„A intrat în ordinea materiei universale... un brav, un poet și un gentilom, desprins parcă din paginile lui Jules Verne.” — Lucio Vicente López la Cimitirul Recoleta (7 iunie 1893)
În după-amiaza zilei de luni, 5 iunie 1893, când frigul umed de pe Río de la Plata coboară peste străzile pavate din centrul orașului Buenos Aires, servitorul urcă scările imobilului de pe Calle Tucumán nr. 359 (539) și bate la ușa apartamentului ocupat de inginerul Julius Popper. Nu îi răspunde nimeni. Când ușa este deschisă, bărbatul care timp de șapte ani ținuse cu sufletul la gură saloanele științifice, bursa, tribunalele și redacțiile capitalei argentiniene este găsit prăbușit pe covor, la marginea patului, învelit într-o pătură groasă și o mantie din blană de guanaco. Avea doar treizeci și cinci de ani și cinci luni.
Pe masa lui de lucru, printre compasuri, hărți hidrografice ale Antarcticii și devize pentru corabia Explorador (pregătită în radă împreună cu armatorul Juan Lavarello și cu naturalistul german Bruno Ansorge), stau aliniate exemplarele unei broșuri de 29 de pagini in-folio, tipărită pe hârtie filigranată la Compañía Sud-Americana de Billetes de Banco cu doar cincizeci și nouă de zile în urmă, la 7 aprilie 1893: ATLANTA. Proyecto para la fundación de un pueblo marítimo en la Tierra del Fuego. Pe ultima pagină, autorul lăsase tipărită o frază care sună astăzi ca un cifru testamentar: „Limitând această publicație la un număr restrâns de 6 exemplare...”
A doua zi, pe 6 iunie 1893, medicul legist dr. Lorenzo Martínez semnează certificatul de deces păstrat în dosarul succesoral Sucesión de don Julio Popper (Archivo General de la Nación, Legajo 7644, P137): „congestión cerebral / síncope cardíaco” pe fondul unei epuizări nervoase și fizice extreme. Și totuși, la mai puțin de un an de la moarte, jurnalistul american John R. Spears (de la New York Sun, în volumul The Gold Diggings of Cape Horn, 1895, P058) consemnează zvonul care deja circula în tavernele din Punta Arenas și Buenos Aires: „It is believed that he was poisoned in Buenos Ayres by men whom he had offended in the south.”
Pe 7 iunie 1893, după un serviciu funerar catolic neobișnuit la biserica San Nicolás de Bari și discursurile rostite de Juan Carlos Belgrano (președintele Institutului Geografic Argentinian) și de scriitorul și deputatul francmason Lucio Vicente López (care va muri el însuși împușcat în duel optsprezece luni mai târziu!), sicriul lui Julius Popper este depus „temporar” în cavoul familiei Alfonso Ayerza din Cimitirul Recoleta. Decenii mai târziu, când cercetătorii vor deschide registrele cimitirului, rămășițele pământești ale „Regelui din Țara de Foc” dispăruseră fără urmă.
„M-am născut român, sînt român și voi muri român.” — Scrisoarea lui Julius Popper către George Ioan Lahovary (20 iulie 1891, P136)
Pentru a înțelege cum a putut un tânăr de douăzeci și nouă de ani să cucerească în câteva luni elita din Buenos Aires și să deseneze orașe ideale la Capul Horn, trebuie să coborâm în Bucureștiul anului 1857, pe Calea Văcărești la numărul 37 și în prăvălia de anticariat de lângă Lipscani a tatălui său, Naftali C. Popper (1820–1891). Intelectual iluminist (maskil), ebraist și poliglot, Naftali Popper înființează în 1859 prima școală modernă israelito-română din București, editează primul periodic bilingv româno-idiș (Timpul / Di Zait), este inițiat alături de dr. Iuliu Barasch în loja masonică Înțelepții din Heliopolis, iar la 30–31 decembrie 1881 participă ca delegat al Bucureștiului la istoricul Congres Sionist de la Focșani (P138).
Plecat la Paris în 1875, Iuliu Popper studiază la École Polytechnique și la École Nationale des Ponts et Chaussées, dar rămâne marcat de paradoxul Articolului 7 din Constituția României: deși se revendică pretutindeni drept român și își va boteza munții și râurile din Țara de Foc după Regele Carol I și Regina Carmen Sylva, juridic călătorește fără cetățenie politică. Între 1879 și 1885 străbate cinci continente: lucrează la Canalul de Suez, călătorește prin India, China, Japonia și Siberia, iar în 1883 îl regăsim la New Orleans, unde tipărește harta litografiată păstrată astăzi la Tulane University (P135) — primul document pe care îl semnează în spaniolă: „POR JULIO POPPER”. După ce elaborează la Havana (1884–1885) un plan modern de sistematizare urbană și portuară, debarcă în 1885 la Buenos Aires.
„Unos juegan á la baja y otros á la alza... dar aurul Țării de Foc stă în nisipul negru bătut de furtunile Atlanticului.” — La Nación (1–2 iunie 1886, P123–P124)
Când Popper debarcă la Buenos Aires în 1885, interiorul Islei Grande de Tierra del Fuego era încă o pată albă pe hărțile Amiralității Britanice. La 1881, Argentina și Chile împărțiseră insula cu rigla pe hartă de-a lungul meridianului de 68°34' longitudine vestică, fără ca vreun explorator alb să o fi traversat de la nord la sud.
Cum reușește un străin sosit de câteva luni să obțină finanțarea celor mai puternici oameni din Argentina? Arhiva noastră dezvăluie cele două rețele invizibile din spatele lui Popper: în primul rând, francmasoneria porteña (Logia Docente, P137), unde Popper devine frate de lojă cu vicepreședintele Carlos Pellegrini, cu ministrul de finanțe Wenceslao Pacheco, cu dr. José María Ramos Mejía (Venerabilul lojei și co-fondator al companiei sale aurifere!) și cu Lucio Vicente López. În al doilea rând, imperiul maritim dalmațian al lui Nicolás Mihanovich (Nikola Mihanović din Doli/Dubrovnik, P144–P145) și al familiei de armatori Lavarello, prin care Popper recrutează cei mai dârzi marinari și mineri croați din insulele Brač, Hvar și Pelješac — faimoșii „austriacos de Popper”.
„Îi împușcă și mai are și nerușinarea să se lase fotografiat!” — Garibaldi Honte către Anne Chapman (Fin de un mundo, P011)
Timp de zece milenii, vânătorii de guanaco Selk'nam (Ona) au trăit în nordul Țării de Foc împărțiți în 39–40 de teritorii de clan (haruwen), păstrând echilibrul ecologic al stepei și bogăția spirituală a ceremoniei de inițiere Hain (documentată de Martin Gusinde și Anne Chapman alături de Lola Kiepja, P011).
În septembrie–decembrie 1886, Popper traversează insula de la Bahía Porvenir la Golful San Sebastián în fruntea a 18 oameni înarmați cu carabine Winchester. Analiza criminalistică a celor 4 fotografii secvențiale ale „bătăliei” de la San Sebastián (planșele 45–53 din albumele păstrate la București și Ushuaia) demonstrează, prin metoda lui Errol Morris, că scenele au fost regizate după încetarea focului: aparatul cu plăci de sticlă pe trepied necesita 2 secunde de nemișcare absolută, iar arcul și tolba de lângă cadavrul tânărului selk'nam au fost mutate estetic între cadre! În exact aceeași lună (25 noiembrie 1886), în același golf San Sebastián, expediția oficială a lui Ramón Lista (cu capelanul José Fagnano) ucidea 28 de arcași selk'nam într-o ambuscadă fără fotografii. Când Popper își prezintă albumul la 5 martie 1887 la Buenos Aires și îi scrie la 6 mai 1887 lui Lahovary la București, imaginea regizată devine simultan triumful său și blestemul său istoric.
„MELIOR MARCULUS QUAM INCUS — Mai bine ciocan decât nicovală.” — Scrisoarea lui Julius Popper către Bartolomé Mitre y Vedia (9 iulie 1892, P143)
Cu un capital subscris de elita politică din Buenos Aires (Bernardo de Irigoyen, Joaquín M. Cullen, Dr. José María Ramos Mejía, Carlos P. Lumb, Alfonso Ayerza), Popper construiește la El Páramo o fortăreață industrială: turn de veghe cu ambrazuri, linie Decauville, tunel submarin săpat la 7 metri sub nivelul fluxului și 4 Secerători electrice de aur (Cosechadoras de Oro, Patente N° 520) care recuperează 99,6% din aurul laminar fin. La Arroyo Beta (1889), cu doar 8 oameni și „călăreți de paie” (muñecos de paja) legați pe șei, pune pe fugă 70 de aurari clandestini chilieni.
Când Bursa din Buenos Aires se prăbușește în 1889–1890, Popper preia uzina în nume propriu, bate monede de aur de 1 gram și 5 grame (Tipurile A–B la El Páramo, Tipurile C–E la Monetăria din Buenos Aires, unde matrița Tipului E se sparge la a șasea piesă — P143!) și emite în 1891 timbrul de 10 centavos cu inițiala „P”.
„Shall we choose Palestine or Argentine?” — Theodor Herzl, Der Judenstaat (februarie 1896, P139)
În octombrie–decembrie 1889, în timp ce Popper se afla la Buenos Aires, un alt medic și savant evreu plecat din București, dr. Wilhelm Löwenthal, salvează cele 824 de familii de pe vaporul Weser la Moisés Ville și îi duce la Paris Baronului Maurice de Hirsch planul creării Jewish Colonization Association (JCA, 1891, capital 2.000.000 £). În volumul monumental al lui Dominique Frischer — Le Moïse des Amériques (P148, 182.677 cuvinte), numele lui Wilhelm Löwenthal apare de 36 de ori! Mai mult, la reuniunea fondatoare de la Paris din 20 august 1890 (P140), alături de Löwenthal și de istoricul bucureștean Elias Schwarzfeld stă Carlos E. Cullen — din aceeași familie cu președintele companiei lui Popper, Joaquín M. Cullen! Iar la 2 iunie 1895, confruntarea de la Paris dintre Theodor Herzl și Baronul de Hirsch va da naștere capitolului „Palestina sau Argentina?” din Der Judenstaat (1896, P139).
La 27 iulie 1891, într-o întorsătură morală uluitoare, Popper rostește la IGA cel mai vehement discurs în apărarea indienilor Ona jefuiți de pământ de crescătorii de oi și transmite posterității vocea cacicului Kaushal. Chiar și dușmanul său, guvernatorul Mario Cornero, recunoaște oficial la 3 august 1891 (pct. 16, P073): „Nu am putut dovedi că dl Popper s-ar fi singularizat prin cruzime față de indieni.” Trei săptămâni mai târziu, în august 1891, în timp ce Popper îi trimite Regelui Carol I monedele sale de aur, fratele său Maxim Popper moare de tuberculoză la El Páramo la 23 de ani, iar tatăl său Naftali Popper se stinge la București.
„Acest ținut virgin este încă gol... limitând această publicație la un număr restrâns de 6 exemplare.” — Julius Popper, Atlanta (7 aprilie 1893, P056)
Rămas singur după pierderea tatălui și a fratelui său și confruntat cu invazia a 1.500 de căutători de aur clandestini la Bahía Sloggett în 1892, Popper se refugiază într-o viziune ingineresc-imperială grandioasă: la 7 aprilie 1893 tipărește proiectul metropolei Atlanta (pentru 50.000 de locuitori, cu docuri naturale pentru mareea de 12 metri, flotilă de remorchere care scurtează tranzitul de la 26 la 3 zile, sanatoriul „Hunyadi János” și o colonie penitenciară pe Isla de los Estados).
Patru ani și jumătate după moartea sa subită din 5 iunie 1893, un alt savant român, Emil Racoviță, trece pe lângă Țara de Foc la bordul navei Belgica (decembrie 1897 – ianuarie 1898, P128–P130), urmând spre Antarctica exact ruta Isla de los Estados → Shetland de Sud pe care o desenase Popper! Iar în 1977–1978, când Argentina și Chile ajung în pragul războiului pentru Canalul Beagle, Curtea Internațională de Arbitraj (P141) constată că atât numele „Mar Argentino”, cât și frontiera maritimă revendicată („the Popper line”, copiată de Francisco P. Moreno în 1901/1903) fuseseră desenate de mâna inginerului din București la 27 iulie 1891.
· 44°25'38" N, 26°06'28" E
„M-am născut român, sînt român și voi muri român, căci un suflet românesc bate în pieptul meu la capătul pământului.” — Julius Popper către G. I. Lahovary (20 iulie 1891, P136)
· 48°50'49" N, 2°20'56" E
„Un inginer format în rigoarea amfiteatrelor pariziene, vorbind șapte limbi, dar purtând rana invizibilă a Articolului 7 din Constituție.” — Fișa biografică P138
· 30°35'00" N, 32°19'00" E
„A lucrat la întreținerea tehnică a Canalului de Suez, apoi a străbătut India, China, Japonia și Siberia înainte de a împlini douăzeci și cinci de ani.” — Necrologul Boletín del IGA (1893, P069)
· 29°57'04" N, 90°04'16" W
„MAPA DE LAS LINEAS DE TRASPORTE TRIBUTARIAS A LOS INTERESES COMERCIALES DE NUEVA ORLEANS... POR JULIO POPPER, 1883.” — Litografie originală, Tulane University Latin American Library (P135)
· 23°08'00" N, 82°23'00" W
„În Cuba a conceput planuri îndrăznețe de remodelare urbană și portuară a Havanei, înainte ca mirajul aurului austral să-l cheme spre Sud.” — Boleslao Lewin (P136/P138)
· 34°36'13" S, 58°22'54" W
„A intrat în ordinea materiei universale... un brav, un poet și un gentilom, desprins parcă din paginile lui Jules Verne.” — Lucio Vicente López la Cimitirul Recoleta (7 iunie 1893, P137)
· 53°01'12" S, 68°16'48" W
„MELIOR MARCULUS QUAM INCUS — Mai bine ciocan decât nicovală.” — Deviza de pe blazonul personal al lui Julius Popper (1892, P143)
· 54°52'00" S, 67°30'00" W
„Curtea de Arbitraj constată că denumirea 'Mar Argentino' și traseul frontierei maritime dintre insulele Picton și Nueva ('the Popper line') apar pentru prima dată pe harta lui Julio Popper din 27 iulie 1891.” — UN RIAA Vol. XXI (1977, P141)
· 52°20'00" S, 68°21'00" W
„Aurul de la Cabo Vírgenes nu vine din munți, ci este spălat de valurile furtunilor din falezele glaciare litorale.” — Julius Popper, La Nación, 1 iunie 1886 (P123)
· 53°01'12" S, 68°16'48" W
„Pe această limbă de pietriș bătută de vânturi de 120 km/h, între două mări, am ridicat uzina, monetăria și comandamentul de la El Páramo.” — Julius Popper, El Diario (1890, P070)
· 53°40'00" S, 68°00'00" W
„Am dat acestui curs de apă și capului stâncos numele de CARMEN SYLVA, ca omagiu adus auguste noastre Regine-Poete a României.” — Julius Popper, Conferința din 5 martie 1887 (P012)
· 52°53'00" S, 68°22'00" W
„Am legat pe șeile cailor manechine îmbrăcate în uniforme militare ('muñecos de paja'), astfel încât invadatorii de la Arroyo Beta au crezut că îi atacă un escadron întreg!” — Relatarea luptei de la Beta (P070 / Fișa 19)
· 53°18'00" S, 68°28'00" W
„Și mai are și nerușinarea să se lase fotografiat cu pușca în mână lângă mort!” — Garibaldi Honte (martor selk'nam intervievat de Anne Chapman, P011)
· 53°09'45" S, 70°54'29" W
„În Punta Arenas până și noroiul de pe străzi conține praf de aur, iar în taverne se plătește 50 de grame de aur pentru o traistă de pesmeți.” — Julius Popper (Atlanta, 1893) & Frederick Cook (1897)
· 53°58'00" S, 70°35'00" W
„Rancheros plăteau câte o liră sterlină pe cap sau pe arc de indian, iar supraviețuitorii erau deportați cu vaporul pe Insula Dawson, unde tuberculoza îi stingea în câteva luni.” — Emil Racoviță, Jurnalul expediției Belgica (decembrie 1897, P129)
· 54°48'00" S, 68°18'00" W
„Nu am putut dovedi că dl Popper, ca explorator, s-ar fi singularizat prin cruzime față de indieni.” — Guvernatorul Mario Cornero către Ministrul de Interne (Raportul oficial din 3 august 1891, pct. 16, P073)
Planșa 45 (cimec #48)
Legendă Album București (BAR/FCER):
Legendă Album Ushuaia (Juárez Celman):
Verdict Criminalistic (Metoda Errol Morris):
Verso & Context Arhivistic:
Planșa 46 (cimec #49)
Legendă Album București (BAR/FCER):
Legendă Album Ushuaia (Juárez Celman):
Verdict Criminalistic (Metoda Errol Morris):
Verso & Context Arhivistic:
Planșa 47 (Fotografia nr. 14 — Cadavrul în prim-plan)
Legendă Album București (BAR/FCER):
Legendă Album Ushuaia (Juárez Celman):
Verdict Criminalistic (Metoda Errol Morris):
Verso & Context Arhivistic:
Planșa 48 (Magallanes & București)
Legendă Album București (BAR/FCER):
Legendă Album Ushuaia (Juárez Celman):
Verdict Criminalistic (Metoda Errol Morris):
Verso & Context Arhivistic:
Planșa 52 / 53 (Exemplarul București & Ushuaia)
Legendă Album București (BAR/FCER):
Legendă Album Ushuaia (Juárez Celman):
Verdict Criminalistic (Metoda Errol Morris):
Verso & Context Arhivistic:
Planșa 60 (El Páramo 1886–1887)
Legendă Album București (BAR/FCER):
Legendă Album Ushuaia (Juárez Celman):
Verdict Criminalistic (Metoda Errol Morris):
Verso & Context Arhivistic:
Născut în București (Calea Văcărești 37), școlit la Paris, autorul hărții comerciale din New Orleans (1883), fondatorul El Páramo, inventatorul Cosechadarei de Oro (Brevet 520), creatorul monedelor și timbrelor Țării de Foc și arhitectul metropolei utopice Atlanta (7 aprilie 1893).
Tatăl lui Julius și Maxim Popper. Librar și anticar în București (Calea Văcărești 37), fondator al primei școli israelito-române (1859) și al ziarului bilingv Timpul / Di Zait, francmason în loja Înțelepții din Heliopolis și delegat la Congresul Sionist de la Focșani (30–31 dec. 1881). Traduce în română conferința fiului său din 1887. Moare în 1891, motiv pentru care Julius poartă chenar negru de doliu pe scrisorile din 1892.
Medic român-evreu cu studii la București, Berlin și Paris, francmason și membru al Sociedad Científica Argentina. În oct.–dec. 1889 (exact când Popper se afla la Buenos Aires!) inspectează la Moisés Ville cei 824 de evrei de pe vaporul Weser și îi prezintă Baronului de Hirsch la Paris (ian. 1890) planul de 50 milioane franci al Jewish Colonization Association. La 20 aug. 1890 stă la masa Baronului de Hirsch din Paris alături de istoricul român Elias Schwarzfeld și de Carlos E. Cullen! În monografia lui Dominique Frischer (P148, 182.677 cuvinte), Löwenthal apare de 36 de ori ca arhitectul întregii colonizări evreiești din Argentina.
Cel mai bogat bancher și filantrop evreu al Europei (constructorul căilor ferate otomane Orient Express). La propunerea românului dr. Wilhelm Löwenthal și cu participarea lui Elias Schwarzfeld și Carlos E. Cullen (reuniunea de la Paris din 20 august 1890), fondează la 24 august 1891 (exact în ziua în care Popper îi trimite monedele de aur Regelui Carol I!) Jewish Colonization Association (JCA), cumpărând sute de mii de hectare în Argentina (Moisés Ville, Colonia Mauricio). Documentat exhaustiv în P148 (Dominique Frischer).
La 2 iunie 1895, în palatul din Rue de l'Élysée din Paris, dramaturgul și jurnalistul vienez Theodor Herzl îl înfruntă pe Baronul Maurice de Hirsch asupra experimentului argentinian inițiat de dr. Wilhelm Löwenthal. Din această confruntare se naște celebrul subcapitol „Palestina sau Argentina?” din Der Judenstaat (februarie 1896, P139). Optzeci de ani mai târziu, conspiraționiștii extremiști din Argentina (Planul Andinia, 1971/1987) vor amesteca delirant regatul lui Popper din Țara de Foc cu misiunea lui Löwenthal/Hirsch și cu textul lui Herzl!
Marinar croat din Doli (lângă Dubrovnik, Imperiul Austro-Ungar) ajuns stăpânul unei flote de 300 de remorchere și vapoare în bazinul Río de la Plata și pe ruta Patagoniei. Prin agențiile sale și prin legătura de familie cu armatorii Lavarello (Mihanovich s-a căsătorit în 1872 cu văduva lui Juan Bautista Lavarello!), mii de marinari și pietrari croați din insulele Brač, Hvar și Pelješac ajung la Buenos Aires — de unde Popper își recrutează garnizoana fidelă de „austrieci” (Julio Brajević, Mateo Martinić, Máximo Radoslović) pentru El Páramo!
Veriga de arhivă extraordinară (Conexiunea #53): Juan Bautista Lavarello a fost primul patron al tânărului Nicolás Mihanovich în Río de la Plata (după moartea lui Lavarello în 1869, Mihanovich s-a căsătorit cu văduva acestuia, Catalina Balestra, preluând flota Lavarello). Iar în 1892–1893, când Julius Popper cumpără corabia Explorador și pregătește expediția spre Antarctica și fondarea orașului Atlanta, partenerul său naval direct este armatorul Juan (Giacomo) Lavarello din exact aceeași familie!
Fiul fostului președinte Bartolomé Mitre și director al cotidianului La Nación (unde Popper își publică încă de la 1 iunie 1886 prima scrisoare despre aurul de la Cabo Vírgenes, P123). La 9 iulie 1892, pe o hârtie cu chenar negru de doliu după tatăl său Naftali și cu blazonul MELIOR MARCULUS QUAM INCUS, Popper îi trimite lui Bartolomé Mitre y Vedia scrisoarea olografă păstrată astăzi la Museo Mitre (P143), în care îi dăruiește colecția completă a monedelor sale de aur (Tipurile A–E) și îi explică cum a spart matrița la a șasea piesă din Tipul E.
Generalul care a anexat Patagonia prin „Campania Deșertului” și a semnat Tratatul de graniță din 1881 cu Chile (trasând linia de la meridianul 68°34' V prin Țara de Foc). Sub administrația sa (prin ministrul Bernardo de Irigoyen) primește Popper în 1886 autorizația militară și științifică pentru prima traversare a insulei.
Cumnatul lui Roca și președintele Argentinei în anii de glorie ai lui Popper (1886–1890). Popper îi dedică cel mai mare râu de pe coasta atlantică a Țării de Foc (Río Juárez Celman, astăzi Río Grande) și îi oferă personal în 1887 albumul fotografic legat în piele de leu de mare (păstrat azi la Museo del Fin del Mundo din Ushuaia), care conține fotografiile cadavrului selk'nam de la San Sebastián! Tot guvernul său îl trimite în 1889 pe dr. Wilhelm Löwenthal în inspecția care va duce la crearea JCA, înainte de prăbușirea financiară din 1890 (Revoluția Parcului / Crahul Baring).
Magnatul spaniol-chilian din Punta Arenas și Rio Grande (aliat prin căsătorie cu Mauricio Braun). După moartea lui Popper în iunie 1893, Menéndez preia terenurile din nordul Țării de Foc (Estancia Primera Argentina / José Menéndez, chiar lângă fostul Río Carmen Sylva!) și introduce milioane de oi. Administratorul său scoțian Alexander McLennan („Chancho Colorado”) organizează vânătoarea sistematică cu plata a 1 liră sterlină pentru fiecare pereche de urechi sau arc de indian ucis — fapt documentat de Emil Racoviță în decembrie 1897 (P129) și de Anne Chapman (P011).
Personajul-oglindă cel mai tulburător al arhivei noastre (Conexiunea #13 & #31): fost garibaldian devenit prefect apostolic salesian al Patagoniei Meridionale. La 25 noiembrie 1886 este capelanul expediției lui Ramón Lista când sunt uciși 26–28 de arcași selk'nam la San Sebastián; în 1889 îl salvează pe Popper de la linșajul mulțimii furioase din Punta Arenas (Payró 1898); tot în 1889 înființează misiunea-lagăr de pe Insula Dawson, iar în 1893 primește chiar de la Popper teren pentru misiunea La Candelaria de la Río Grande!
La doar 4 ani și jumătate după moartea subită a lui Julius Popper (care obținuse în 1892–1893 aprobarea de a explora insulele Shetland de Sud și Țara lui Graham pe ruta Isla de los Estados → Shetland), un alt savant român școlit la Paris, Emil Racoviță, parcurge la bordul navei Belgica exact același traseu spre Antarctica (dec. 1897 – ian. 1898)! În scrisorile și jurnalul său din Punta Arenas, Dawson și Ushuaia (P128, P129), Racoviță lasă un rechizitoriu cutremurător împotriva exterminării indienilor Ona de către crescătorii de oi și notează prezența unui „evreu român tâmplar în Țara de Foc” (6 dec. 1897).
Realitatea 1893:
Masterplanul lui Popper (Atlanta 1893):
„Natura însăși a construit în Golful San Sebastián cele mai colosale docuri uscate de pe glob: o maree de 38 de picioare care ridică și coboară fără nicio cheltuială cele mai mari cuirasate și veliere.” — Julius Popper, Atlanta (7 aprilie 1893, P056)
Realitatea 1893:
Masterplanul lui Popper (Atlanta 1893):
„Patru remorchere staționate la intrarea orientală a Strâmtorii vor suprima pentru totdeauna blestemul Capului Horn, reducând traversarea de la 26 de zile la 72 de ore.” — Julius Popper, Atlanta (1893)
Realitatea 1893:
Masterplanul lui Popper (Atlanta 1893):
„Atlanta va fi capitala maritimă a Atlanticului Austral: un port franc legat prin fir telegrafic de bursele din Buenos Aires și Londra.” — Julius Popper, Atlanta (1893)
Realitatea 1893:
Masterplanul lui Popper (Atlanta 1893):
„Am descoperit izvoare minerale dintre care unul posedă aceleași proprietăți, compoziție identică și gust analog cu faimoasa apă Hunyadi János.” — Julius Popper, Atlanta (7 aprilie 1893, cap. I)
Realitatea 1893:
Masterplanul lui Popper (Atlanta 1893):
„Fiecare oaie aduce în aceste latitudini un profit net de un peso aur pe an, fără secetele din Pampa și fără nicio insectă dăunătoare.” — Julius Popper, Atlanta (1893, cap. III)
Realitatea 1893:
Masterplanul lui Popper (Atlanta 1893):
„Secerătoarea electrică de aur asigură o extracție de minimum 10 grame pe om pe zi și reține 99,6% din aurul laminar pe care valurile Atlanticului îl aruncă pe plajă la fiecare furtună.” — Julius Popper (P056 & P143)
Realitatea 1893:
Masterplanul lui Popper (Atlanta 1893):
„De curând am obținut permisiunea Guvernului Superior de a explora ținuturile antarctice Shetland și Graham, ceea ce îmi propun să realizez în primăvara următoare...” — Julius Popper, 7 aprilie 1893 (cu 59 de zile înainte de moarte!)
1889 · El Páramo & Casa de Moneda Buenos Aires ·
În anul 1889, când furtunile de iarnă și crahul financiar de la Buenos Aires izolează complet Țara de Foc, Julius Popper bate propriile piese monetare din aur nativ de 1 gram și 5 grame — singurele monede de aur emise vreodată de un particular cu aprobarea tacită și cu matrițele Monetăriei Naționale în America de Sud.
Aversul poartă inscripția POPPER pe o bandă transversală peste câmpul granulat, înconjurată de TIERRA DEL FUEGO · 1889; reversul înfățișează ciocănelul de miner și târnăcopul încrucișate, cu greutatea garantată în aur pur (UN GRAMO sau CINCO GRAMOS — LEY 900).
1889 / 1972 ·
Datorită studiului numismatic din Cuadernos de Numismática nr. 22 (P143) și scrisorii olografe a lui Popper din 9 iulie 1892, cunoaștem cu precizie chirurgicală geneza fiecărui tip:
9 iulie 1892 · Buenos Aires ·
La 9 iulie 1892 (Ziua Independenței Argentinei), Julius Popper îi trimite directorului ziarului La Nación, Bartolomé Mitre y Vedia, o scrisoare olografă extraordinară împreună cu o casetă conținând toate cele 5 tipuri ale monedelor sale de aur.
Hârtia are chenar negru de doliu (în memoria tatălui său Naftali C. Popper și a fratelui său Máximo Popper, morți amândoi în 1891!) și poartă în colțul din stânga sus blazonul heraldic inventat de Popper: un scut împărțit între Crucea Sudului, Lâna de Aur (oaia patagoneză) și un arcaș selk'nam îngenuncheat, surmontat de deviza latină: MELIOR MARCULUS QUAM INCUS („Mai bine ciocan decât nicovală”).
1888–1889 · Brevetul Argentinei nr. 520 ·
Fiecare gram de aur bătut în monedele lui Popper provenea din plăcile de amalgamare ale Secerătoarei de Aur (Cosechadora de Oro, Brevet nr. 520). Placa metalică originală păstrată în colecțiile numismatice argentiniene (P143) poartă stema Republicii Argentina, numărul brevetului (520) și numele inventatorului JULIO POPPER.
În 1891, pentru a remunera curierii călare care transportau corespondența peste stepa înghețată între taberele miniere (El Páramo, Río Carmen Sylva, Bahía Sloggett) și oficiile poștale din Punta Arenas sau Ushuaia, Popper comandă litografului austriac Rodolfo Soucup (de la Compañía Sud-Americana de Billetes de Banco, condusă de Rodolfo Laass) celebrul timbru roșu-carmin de 10 centavos (echivalent cu 10 centigrame de praf de aur).
În centru tronează litera „P” (Popper) peste un ciocan și un târnăcop încrucișate, pe fundalul soarelui răsărind. Directorul general al Poștelor argentiniene, Dr. Estanislao Zeballos, îi intentează proces penal pentru uzurpare de suveranitate, dar Popper câștigă demonstrând că timbrul acoperă exclusiv transportul privat până la prima cutie poștală a statului — transformând timbrul într-una dintre cele mai căutate piese filatelice din lume!
| Cotă | An/Dată | Tip / Limbă | Descriere Document & Proveniență | Statut |
|---|---|---|---|---|
| P001 | text din 2014; fișier 29 iul. 2023 | draft propriu (treatment de film) / EN | Sursă: · 11_drafturi_proprii/2014-2023_Boncea_THE-KING-OF-THE-END-OF-THE-WORLD_treatment_v2023.docx |
|
| P002 | 4 oct. 2024 | draft propriu (PDF) / EN | Sursă: · 11_drafturi_proprii/2024_Boncea_THE-KING_treatment_copy2.pdf |
|
| P003 | 6 mai 2015 | draft propriu (treatment) / EN | Sursă: · 11_drafturi_proprii/2015_Boncea_THE-KING_treatment_v2015.docx |
|
| P004 | ~2000–2014 | articol de popularizare / RO | Sursă: · 03_articole/2014c_anonim_Julius-Popper-a-fost-stapan-in-Tara-de-Foc.pdf |
|
| P005 | 2 oct. 2014 | draft propriu (PDF) / EN | Sursă: · 11_drafturi_proprii/2014-10_Boncea_THE-KING_treatment_copy.pdf |
|
| P006 | 4 oct. 2024 | draft propriu (PDF) / EN | Sursă: · 11_drafturi_proprii/2024_Boncea_THE-KING_treatment_copy.pdf |
|
| P007 | 21 nov. 2025 | draft propriu (PDF) / EN | Sursă: · 11_drafturi_proprii/2025_Boncea_THE-KING_treatment_copy3.pdf |
|
| P008 | 6 mai 2015 | draft propriu (PDF) / EN | Sursă: · 11_drafturi_proprii/2015_Boncea_THE-KING_treatment.pdf |
|
| P009 | 2 oct. 2014 | draft propriu (treatment PDF) / EN | Sursă: · 11_drafturi_proprii/2014-10_Boncea_THE-KING_treatment_trimis-Televisa.pdf |
|
| P010 | 29 iul. 2023 | draft propriu (deck Keynote) / RO | Sursă: · 11_drafturi_proprii/2023_Boncea_The-King-of-the-End-of-the-World_deck.key |
|
| P011 | ed. ~2008 (fișier 2010) | carte (studiu) / ES | Sursă: · 02_carti/1986-2008_Chapman_Fin-de-un-Mundo_Los-Selknam_scan.pdf |
|
| P012 | 2013 (scan 2024) | carte (antologie de surse primare) / RO | Sursă: · 02_carti/2013_Popper-ed-Moga_Tara-de-Foc_Bizantina.pdf |
|
| P013 | 8 feb. 2026 | draft propriu (pitch de film, făcut cu AI) / EN | Sursă: · 11_drafturi_proprii/2026-02_Boncea-Claude_THE-KING_PITCH.docx |
|
| P014 | 15 mai 2026 | draft propriu (pitch, text) / EN | Sursă: · 11_drafturi_proprii/2026-05_Boncea-Claude_THE-KING_PITCH.txt |
|
| P015 | 15 mai 2026 | fișier gol / — | Sursă: · 99_de_triat/2026-05_PITCH_backup_GOL.txt |
|
| P016 | sec. XIX (de verificat) | imagine / HR? | Sursă: · 04_foto/1890c_reclama-vapor-croat-spre-America-de-Sud.jpg |
|
| P017 | 2012+ | articol / blog / EN | Sursă: · 03_articole/2012c_Peculiar-characters_Julio-Popper-King-of-Jewish-origin.pdf |
|
| P018 | ~2010 | articol de popularizare / RO | Sursă: · 03_articole/2010c_Roca-Kallai_Mari-exploratori-romani-Iuliu-Popper_AGERO.webarchive |
|
| P019 | 1889 | imagine (obiect) / ES | Sursă: · 04_foto/1889_moneda-1-gramo-Popper.jpg |
|
| P020 | 2014 | enciclopedie web / RO | Sursă: · 03_articole/2014_Wikipedia-RO_Julius-Popper.pdf |
|
| P021 | 27 oct. 2009 | articol numismatic / EN | Sursă: · 03_articole/2009_McCarthy_Popper-and-the-Coins-of-the-Argentine-Gold-Rush_CoinWeek.pdf |
|
| P022 | 2014 | enciclopedie web / RO | Sursă: · 03_articole/2014_Wikipedia-RO_Julius-Popper.webarchive |
|
| P023 | sec. XIX | imagine / FR | Sursă: · 10_conexiuni/1870c_Hetzel_coperta-Verne.jpg |
|
| P024 | 2010 | articol de popularizare / RO | Sursă: · 07_context/2010_Almanah-AS-943_Racovita-Aventura-la-Polul-Sud.pdf |
|
| P025 | 1910 | carte (etnografie de epocă) / ES | Sursă: · 02_carti/1910_Gallardo_Tierra-del-Fuego-Los-Onas_Cabaut.pdf |
|
| P026 | ~1900–1920 (de verificat) | fotografie de epocă / — | Sursă: · 04_foto/1900c_Selknam-vanand.jpg |
|
| P027 | 1887 (web ~2014) | sursă primară (transcriere web) / EN | Sursă: · 01_surse_primare/1887_Popper_Exploration-lecture_transcriere_rockvillepress.webarchive |
|
| P028 | 1502 | hartă / PT | Sursă: · 05_harti/1502_Planisfera-Cantino.jpg |
|
| P029 | 1887 (export 2014) | sursă primară (scan) / EN | Sursă: · 01_surse_primare/1887_Popper_Exploration-of-Tierra-del-Fuego_lecture-EN_scan-montaj-Keynote-2014.pdf |
|
| P030 | ~2013 | articol academic / EN | Sursă: · 07_context/2013c_Tutui_The-Birth-of-the-Romanian-Western_Frames.webarchive |
|
| P031 | ~2014 | articol web / EN | Sursă: · 07_context/2014c_southamerica-me_First-Croatians-in-Punta-Arenas.webarchive |
|
| P032 | 1928 (extras web) | extras din carte (sursă de epocă) / ES | Sursă: · 03_articole/1928_Borrero_La-Patagonia-tragica_extras-tehuelches.pdf |
|
| P033 | ~2014 | minisite al unei biblioteci naționale / ES | Sursă: · 07_context/2014c_MemoriaChilena_Inmigracion-croata-en-Chile-1864-1930.webarchive |
|
| P034 | ~2014 | site documentar / RO | Sursă: · 07_context/2014c_emil-racovita-ro_Expeditiunea-antarctica-belgiana.webarchive |
|
| P035 | 2014 | enciclopedie web / ES | Sursă: · 07_context/2014_Wikipedia-ES_Ramon-Lista.webarchive |
|
| P036 | ~2014 | site documentar / RO | Sursă: · 07_context/2014c_emil-racovita-ro_Spre-Polul-Sud.webarchive |
|
| P037 | 1999 (fișier 2014) | roman (traducere) / EN | Sursă: · 02_carti/1999_Ares_Popper-La-Patagonia-del-Oro_traducere-EN-neoficiala.docx |
|
| P038 | 17 iul.–20 sep. 2026 | admin (Mnemosyne) / RO | Sursă: · 00_admin/mnemosyne_snapshot_2026-07/ |
|
| P039 | 1972 | carte (scan, 107 p., fără OCR) / RO | Sursă: · 02_carti/1972_Hilt_Calatori-si-exploratori-romani-pe-meleaguri-indepartate_Enciclopedica.pdf |
|
| P040 | 1887 (PDF 2014) | sursă primară (transcriere) / EN | Sursă: · 01_surse_primare/1887_Popper_Exploration-lecture-EN_transcriere-rockvillepress_2014.pdf |
|
| P041 | dec. 2005 | articol științific / ES | Sursă: · 03_articole/2005_Bajas_Montaje-del-album-fotografico-de-Tierra-del-Fuego_RChAV6.pdf |
|
| P042 | ~2012–2014 | articol de presă / RO | Sursă: · 03_articole/2014c_adevarul_Romanul-Julius-Popper-explorator-sau-aventurier.pdf |
|
| P043 | 23 iun. 2014 | deck (export Keynote) / EN/RO | Sursă: · 11_drafturi_proprii/2014-06_Boncea_POPPER_deck-export.pdf |
|
| P044 | 22–23 iun. 2014 | deck Keynote / — | Sursă: · 11_drafturi_proprii/2014-06_Boncea_POPPER.key |
|
| P045 | iun. 2014 | deck Keynote (copie) / — | Sursă: · 11_drafturi_proprii/2014-06_Boncea_POPPER-copy.key |
|
| P046 | iun. 2014 | colecție de imagini (căutare web) / — | Sursă: · 04_foto/2014-06_POPPErSearch_cautare-imagini.zip |
|
| P047 | ~1870 | imagine / — | Sursă: · 10_conexiuni/1870c_Hetzel_coperta-Verne_v2.jpg |
|
| P048 | modern | hartă / — | Sursă: · 05_harti/Wikimedia_Comuna-de-Punta-Arenas.png |
|
| P049 | modern | hartă / — | Sursă: · 05_harti/Wikimedia_Antarctica.png |
|
| P050 | ? | imagine / — | Sursă: · 07_context/polul-sud.jpg |
|
| P051 | ~2012 | pagină web / EN | Sursă: · 03_articole/2012c_Peculiar-characters_Julio-Popper.webarchive |
|
| P052 | 2014 | imagini (8) / — | Sursă: · 10_conexiuni/JulesVernd_2014/ |
|
| P053 | 2014 | imagini / — | Sursă: · 04_foto/POPPErSearch_2014/ |
|
| P054 | 1887 | sursă primară (tipăritura originală, scan) / EN | Sursă: · 01_surse_primare/1887_Popper_The-Popper-Expedition-lecture_EN_Jacobsen_IA-BPL.pdf |
|
| P055 | 1887 | sursă primară (scan, al 2-lea exemplar) / EN | Sursă: · 01_surse_primare/1887_Popper_The-Popper-Expedition-lecture_EN_IA-exemplar2.pdf |
|
| P056 | 1893 | sursă primară (facsimil) / ES | Sursă: · 01_surse_primare/1893_Popper_Atlanta_Proyecto-pueblo-maritimo_facsimil_Wikisource-AAL.pdf |
|
| P057 | 1895 | carte de epocă / EN | Sursă: · 02_carti/1895_Spears_The-Gold-Diggings-of-Cape-Horn_IA-Cornell.pdf |
|
| P058 | 1895 | carte de epocă (text) / EN | Sursă: · 02_carti/1895_Spears_The-Gold-Diggings-of-Cape-Horn_Gutenberg39109.txt |
|
| P059 | 1887 | carte de epocă / ES | Sursă: · 02_carti/1887_Lista_Viaje-al-pais-de-los-onas_IA-Google.pdf |
|
| P060 | 1910 | monografie de epocă / ES | Sursă: · 02_carti/1910_Gallardo_Tierra-del-Fuego-Los-Onas_IA-UofT.pdf |
|
| P061 | 2004 (rev. a ed. 2003) | articol științific / ES | Sursă: · 03_articole/2004_Odone-Palma_La-muerte-indigena-TdF-1886-1887_RChAV4.pdf |
|
| P062 | nov. 2021 | prezentare științifică / EN | Sursă: · 07_context/antarctica/2021_Toparceanu-Cotta-Nita_Popper-Antarctica_SCAR-SC-HASS-Kobe.pdf |
|
| P063 | 2021 | rezumat / RO | Sursă: · 07_context/antarctica/2021_Toparceanu_Popper-Antarctica_rezumat-RO.pdf |
|
| P064 | 2025 | articol științific / ES | Sursă: · 07_context/misiuni/2025_Harambour-Orellana_El-placer-genocida-de-Dios_Dawson_Magallania53.pdf |
|
| P065 | ~2017 | carte (acces liber) / ES | Sursă: · 07_context/colonizare_evreiasca/2017c_Cherjovsky_Recuerdos-de-Moises-Ville.pdf |
|
| P066 | ~2005 | working paper / EN | Sursă: · 07_context/colonizare_evreiasca/2005c_UCEMA-WP289_The-project-of-the-Baron-de-Hirsch.pdf |
|
| P067 | ~2010 | articol (HTML) / ES | Sursă: · 07_context/zoo_uman/2010c_Ballestero_Fueguinos-Lehmann-Nitsche-Expo-BA-1898_HCSM.html |
|
| P068 | 1886 (site 2022) | legende album / RO/ES | Sursă: · 04_foto/album1886_cimec_FCER/captions_cimec.md |
|
| P069 | 1886 | imagini (album digitalizat) / — | Sursă: · 04_foto/album1886_cimec_FCER/ |
|
| P070 | 1890 | sursă primară (facsimil) / ES | Sursă: · 01_surse_primare/1890_Popper_Tierra-del-Fuego_La-vida-en-el-extremo-austral_ElDiario-compilacion_facsimil.pdf |
|
| P071 | 1891 | sursă primară (facsimil) / ES | Sursă: · 01_surse_primare/1891_Popper_Tierra-del-Fuego_Apuntes-geograficos-etnologicos-estadisticos-industriales_facsimil.pdf |
|
| P072 | ~1891 | carte de epocă (facsimil) / ES | Sursă: · 02_carti/1891c_Eizaguirre_Tierra-del-Fuego_facsimil.pdf |
|
| P073 | 1892 | sursă primară (pamflet) / ES | Sursă: · 01_surse_primare/1892_Cornero_Justificacion-de-los-procederes-del-gobernador-de-TdF_facsimil.pdf |
|
| P074 | ? (de datat) | carte de epocă (facsimil) / ES | Sursă: · 02_carti/1880s_Tello_Apuntes-del-viaje-alrededor-de-la-TdF_facsimil.pdf |
|
| P075 | 1893? | fotografie / — | Sursă: · 04_foto/1893_Julio-Popper_portret_Commons.jpg |
|
| P076 | 2011 | articol științific / ES | Sursă: · 07_context/misiuni/2011_Martinic_Centenario-cierre-mision-Dawson_Magallania39-2.pdf |
|
| P077 | 1900 | carte de epocă (scan, fără OCR) / EN | Sursă: · 07_context/antarctica/1900_Cook_Through-the-First-Antarctic-Night_Belgica_IA.pdf |
|
| P078 | 13 oct. 2026 | contact sheet (lucru) / — | Sursă: · 04_foto/album1886_cimec_FCER/_planse44-59_contact.jpg |
|
| P079 | 1886–87 | imagini (25) / — | Sursă: · 04_foto/album_Magallanes_PatrimonioChile/ |
|
| P080 | ~2004–06 | articol / ES | Sursă: · 07_context/zoo_uman/2006c_Baez-Mason_Detras-de-la-imagen-selknam-Europa-1889_RChAV.pdf |
|
| P081 | 2010 | articol / ES | Sursă: · 07_context/zoo_uman/Asclepio_Antropologia-fisica-y-zoologicos-humanos_CSIC.pdf |
|
| P082 | 2013 | working paper / ES | Sursă: · 07_context/colonizare_evreiasca/2013_Zablotsky_JCA-buena-idea-mala-gobernancia_UCEMA511.pdf |
|
| P083 | 1863 | carte de epocă / FR | Sursă: · 07_context/regi_aventurieri/1863_Tounens_Orllie-Antoine-Ier-roi-d-Araucanie_IA-Google.pdf |
|
| P084 | 1900 | text OCR / EN | Sursă: · 07_context/antarctica/1900_Cook_OCR.txt |
|
| P085 | 1887 | text OCR / ES | Sursă: · 02_carti/1887_Lista_OCR.txt |
|
| P086 | 13 oct. 2026 | imagine de lucru / — | Sursă: · 04_foto/_comparatie_Magallanes_vs_RO.jpg |
|
| P087 | 13 oct. 2026 | tabel de lucru / RO/ES | Sursă: · 00_admin/album1886_legende_pe_planse.md |
|
| P088 | 3 apr. 1887 | presă de epocă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001186398_18870403N1265.pdf |
|
| P089 | 26 oct. 1889 | presă de epocă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001189193_18891026N1904.pdf |
|
| P090 | 5 feb. 1890 | presă de epocă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001189193_18900205N2003.pdf |
|
| P091 | 10 feb. 1890 | presă de epocă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001189193_18900210N2008.pdf |
|
| P092 | 9 mar. 1890 | presă de epocă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001186398_18900309N1417.pdf |
|
| P093 | 12 aug. 1891 | presă de epocă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001184874_18910812N0064.pdf |
|
| P094 | 16 sep. 1891 | presă de epocă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001184874_18910916N0094.pdf |
|
| P095 | 6 oct. 1892 | presă de epocă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001184874_18921006N0340.pdf |
|
| P096 | 6 iun. 1893 | presă de epocă / ES | Sursă: · 06_presa/_txt/BNA_S001184874_18930606N1045.txt |
|
| P097 | 9 iun. 1893 | presă de epocă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001184874_18930609N1048.pdf |
|
| P098 | 16 iun. 1893 | presă de epocă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001197135_18930616N014.pdf |
|
| P099 | 1 aug. 1893 | presă de epocă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001197135_18930801N017.pdf |
|
| P100 | 16 oct. 1898 | presă de epocă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001197135_18981016N140.pdf |
|
| P101 | 15 sep. 1934 | presă de epocă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001181802_19340915N00058CRM.pdf |
|
| P102 | 15 oct. 2026 | text derivat / RO/ES/EN | Sursă: · 02_carti/1972_Hilt_OCR.txt |
|
| P103 | 15 oct. 2026 | text derivat / RO/ES/EN | Sursă: · 02_carti/1986-2008_Chapman_text.txt |
|
| P104 | 15 oct. 2026 | text derivat / RO/ES/EN | Sursă: · 02_carti/1999_Ares_EN_text.txt |
|
| P105 | 1898 | carte de epocă / ES | Sursă: · 07_context/punta_arenas_ushuaia/1898_Payro_La-Australia-argentina_IA-Google.pdf |
|
| P106 | 1898 | text OCR / ES | Sursă: · 07_context/punta_arenas_ushuaia/1898_Payro_La-Australia-argentina_OCR-IA.txt |
|
| P107 | 1898 | carte de epocă / SV | Sursă: · 07_context/punta_arenas_ushuaia/1898_Nordenskjold_Fran-Eldslandet_IA-Google.pdf |
|
| P108 | 1898 | text OCR / SV | Sursă: · 07_context/punta_arenas_ushuaia/1898_Nordenskjold_Fran-Eldslandet_OCR-IA.txt |
|
| P109 | 1917 | studiu juridic-geografic de epocă / ES | Sursă: · 07_context/punta_arenas_ushuaia/1917_Guerra_La-soberania-chilena-islas-sur-Canal-Beagle_IA.pdf |
|
| P110 | 1917 | text OCR / ES | Sursă: · 07_context/punta_arenas_ushuaia/1917_Guerra_La-soberania-chilena_OCR-IA.txt |
|
| P111 | 1920 | carte de epocă / ES | Sursă: · 07_context/punta_arenas_ushuaia/1920_Morales_Canales-fueguinos_IA.pdf |
|
| P112 | 1920 | text OCR / ES | Sursă: · 07_context/punta_arenas_ushuaia/1920_Morales_Canales-fueguinos_OCR-IA.txt |
|
| P113 | 1897 | document oficial / ES | Sursă: · 07_context/punta_arenas_ushuaia/1897_Guerrero-Bascunan_Memoria-delegado-Magallanes_IA-Google.pdf |
|
| P114 | 1897 | text OCR / ES | Sursă: · 07_context/punta_arenas_ushuaia/1897_Guerrero-Bascunan_Memoria-Magallanes_OCR-IA.txt |
|
| P115 | 1902 | carte de epocă / EN | Sursă: · 07_context/punta_arenas_ushuaia/1902_Conway_Aconcagua-and-Tierra-del-Fuego_IA-Google.pdf |
|
| P116 | 2020/2021 | articol științific / ES | Sursă: · 07_context/punta_arenas_ushuaia/2021_Saldivar_Migracion-croata-chilota-fiebre-oro-Porvenir_EstAtacamenos66.pdf |
|
| P117 | 18 feb. 1891 (publ. 1892) | sursă primară (misionar) / EN | Sursă: · 07_context/misiuni/1892_Bridges_Christian-Mission-in-Tierra-del-Fuego_18feb1891_RevMuseoLaPlata3.pdf |
|
| P118 | 18 feb. 1891 (publ. 1892) | sursă primară (misionar) / EN | Sursă: · 07_context/misiuni/1892_Bridges_Datos-sobre-Tierra-del-Fuego_18feb1891_RevMuseoLaPlata3.pdf |
|
| P119 | 1892 | sursă primară (misionar) / EN | Sursă: · 07_context/misiuni/1892_Bridges_Incidents-in-the-life_RevMuseoLaPlata3.pdf |
|
| P120 | 1900 | studiu de epocă (salezian) / IT | Sursă: · 07_context/misiuni/1900_Carbajal_Le-missioni-salesiane-Patagonia-regioni-magallaniche_IA-Google.pdf |
|
| P121 | 1900 | text OCR / IT | Sursă: · 07_context/misiuni/1900_Carbajal_Le-missioni-salesiane_OCR-IA.txt |
|
| P122 | 1948 | memorii (text OCR) / EN | Sursă: · 07_context/misiuni/1948_Lucas-Bridges_Uttermost-Part-of-the-Earth_OCR-DLI_lectura.txt |
|
| P123 | 1 iun. 1886 | presă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001197445_18860601N4755.pdf |
|
| P124 | 2 iun. 1886 | presă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001197445_18860602N4756.pdf |
|
| P125 | 28 iul. 1891 | presă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001184874_18910728N0051.pdf |
|
| P126 | 1 sep. 1891 | presă / ES | Sursă: · 06_presa/BNA_S001184874_18910901N0081.pdf |
|
| P127 | 1886; 1891 | text OCR / ES | Sursă: · 06_presa/_txt/ |
|
| P128 | 29 oct.–dec. 1897 | scrisori (traducere) / EN | Sursă: · 07_context/antarctica/1897-98_Racovita_scrisori_trad-mw_beyondthebelgica_lectura.txt |
|
| P129 | 1897–1899 | jurnal (traducere) / EN | Sursă: · 07_context/antarctica/1897-99_Racovita_jurnal_trad-mw_beyondthebelgica_lectura.txt |
|
| P130 | 1904 | raport (OCR) / EN | Sursă: · 07_context/antarctica/1904_Belgica_Summary-of-results_IA_OCR.txt |
|
| P131 | 2006 | articol / ES | Sursă: · 07_context/misiuni/2006_Casali-Fugassa-Guichon_Aproximacion-epidemiologica_Magallania34-1.pdf |
|
| P132 | 2010 | articol / ES | Sursă: · 07_context/misiuni/2010_Suby-Guichon_Restos-oseos-mision-La-Candelaria_Magallania38-2.pdf |
|
| P133 | 2019 | articol / ES | Sursă: · 07_context/misiuni/2019_Valenzuela-et-al_Transicion-alimentaria-mision-salesiana_RAAB21-1.pdf |
|
| P134 | 2006–2019 | text extras / ES | Sursă: · 07_context/misiuni/_txt_casali2006.txt; _txt_suby2010.txt; _txt_raab2019.txt |
|
| P135 | 1883 | hartă primară litografiată / ES | Sursă: · 05_harti/1883_Popper_Mapa-Lineas-Transporte-Nueva-Orleans_Tulane-LAL.jpg |
|
| P136 | 1960 (1889–1891) | studiu + scrisori primare / ES/RO | Sursă: · 03_articole/1960_Lewin_El-explorador-argentino-Julio-Popper-y-la-Sociedad-Geografica-Rumana_UNLP.pdf |
|
| P137 | 1886–1981 | dosar arhivistic / RO/ES | Sursă: · 07_context/masonerie_si_retele/1966-1981_Lappas-Lewin-AGN_Dossier-Masonerie-si-Sucesion-Popper.txt |
|
| P138 | 1851–1891 | dosar arhivistic / RO/ES | Sursă: · 07_context/traseu_1857-1885/1857-1885_Dossier-Familia-Bucuresti-Paris-NewOrleans-Havana-Mexic.txt |
|
| P139 | feb. 1896 | carte de epocă (text) / EN | Sursă: · 07_context/colonizare_evreiasca/1896_Herzl_The-Jewish-State_Gutenberg25282.txt |
|
| P140 | 2012–2015 | studiu academic / ES/EN | Sursă: · 07_context/colonizare_evreiasca/2015_Zablotsky_Loewenthal-Heilprin-Hirsch_UCEMA560.pdf |
|
| P141 | 1881–1977 | hotărâre arbitrală internațională + tratate / EN/ES | Sursă: · 07_context/tratate_si_iezuiti/1977_UN-RIAA_Beagle-Channel-Arbitration-1881-Treaty-Popper-1891-Map.pdf |
|
| P142 | 1774 (ed. 1835) | carte istorică (iezuiți) / ES | Sursă: · 07_context/tratate_si_iezuiti/1774_Falkner_Descripcion-de-la-Patagonia_Gutenberg28542.txt |
|
| P143 | 1979 | secundar_academic / es | Sursă: · 07_context/economie_si_croati/1972_Ferrari-et-al_Cuadernos-Numismatica-22_Monedas-Tierra-del-Fuego-Popper.pdf |
|
| P144 | 2022 | secundar_academic / en | Sursă: · 07_context/economie_si_croati/2022_TwoHomelands_Nicolas-Mihanovich-Croatian-Migration-Argentina.pdf |
|
| P145 | 2010 | secundar_academic / pt | Sursă: · 07_context/economie_si_croati/2010_Unisinos_De-imigrante-a-empresario-Nicolas-Mihanovich-1875-1919.pdf |
|
| P146 | 1887–1893 / 2024 | ediție critică surse primare / ES/EN | Sursă: · 05_carti_si_studii/P146_Popper_Paideia_La_Tierra_del_Fuego |
|
| P147 | 2025 | roman grafic istoric (ePub + 105 planșe) / FR | Sursă: · 05_carti_si_studii/P147_Matz_Chemineau_2025_Julio_Popper_BD/julio_popper_tome_0_INTEGRAL.md |
|
| P148 | 2002 | monografie istorică (ePub deblocat + MD integral) / FR | Sursă: · 05_carti_si_studii/P148_Frischer_2002_Le_Moise_des_Ameriques_Hirsch/extracted/le_moïse_des_amériques_INTEGRAL.md |